Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Reuters, Photos, Shutterstock
D-News
EXPOZI}IE
Arta furat=
Mii de lucr=ri furate de nazi[ti \n timpul celui
de-al doilea R=zboi Mondial nu s-au \ntors p`n=
acum \n posesia adev=ra]ilor proprietari, dar o
expozi]ie deschis= la Israel Museum din
Ierusalim \ncearc= s= repare aceast= nedreptate:
vizitatorii pot revendica una dintre cele 53
WWW WWW
© GRAPHIC NEWS
Perforarea cablurilor submarine
afecteaz= func]ionarea internetului
Serviciile de internet au fost afectate
de-a lungul unei f`[ii din Orientul Mijlociu
[i India ca urmare a defec]iunilor a dou=
cabluri submarine din Marea Mediteran=. Band= de Mylar
Cablurile afectate
(folie de poliester)
Arm=tur=
SEA-ME-WE 4: un cablu de 20.000 km, de o]el
de]inut de un grup de 15 investitori
Strat
de aluminiu
FLAG Europe Asia: cablu de 28.000 km, – protec]ie
controlat de FLAG Telecom
\mpotriva
apei
SEA-ME-WE
|nveli[
Terminale
FLAG
de cupru
Ambele
Porthcurno
Fibre optice
Marea Britanie
Annaba
Algeria
Estepona
Spania
Marsilia
Fran]a
Palermo
Italia
Bizerte
Tunisia
Alexandria
Egipt
Egipt: internet opera-
]ional doar la aprox.
40% din capacitate
30 ianuarie: Pan= provocat=
de ancora unei
nave, \n apropiere de
Alexandria
Aqaba
Iordan
Suez
Egipt
Jeddah
Arabia Saudit=
10 DESCfiPERfl Martie 2008
Fujairah
EAU
India: 50% din
l=rgimea de band=
a fost afectat=
Sursa: www.seamewe4.com, FLAG Telecom
„Arta nu este un lucru, este o cale.“
Elbert Hubbard, artist, scriitor, editor
CABLU SUBMARIN
|nveli[
de polietilen=
Mumbai
India
[i filosof american (1856-1915)
de lucr=ri expuse dac= pot face dovada c= le
apar]ine. Printre operele care fac obiectul
expozi]iei Looking for Owners: Custody,
Research and Restitution of Art Stolen in France
during World War II se num=r= picturi de Claude
Monet, Paul Cézanne [i Edgar Degas.
Disfunc]ionalit=]i
\nregistrate \n Qatar, EAU,
Kuweit, Arabia Saudit=,
Bahrain, Bangladesh
Karachi
Pakistan
Chennai
India
Colombo
Sri Lanka
Cox’s Bazar
Bangladesh
Penang
Malaezia
Satun
Thailanda
Melaka
Malaezia
Tuas
Singapore
Moartea unui artist
Dup= o a[teptare de mul]i ani
[i cu cheltuieli suplimentare
de multe mii de dolari, o
imens= sculp tur= comandat=
pentru Aeroportul din Denver,
SUA, a fost \n sf`r[it instalat=
la locul ei. Contractul pentru
executa rea statuii Mustang a
fost \nche iat \n urm= cu 15
ani, dar artistul Luis Jimenez a
dep=[it de patru ori
termenele-limit=. Iar \n cele
din urm= arta i-a venit de
hac, sculptorul fiind ucis, \n
atelierul s=u, de o bucat=
mare din Mustang, care s-a
desprins din c`rligul macara -
lei. Sculptura a fost, p`n= la
urm=, terminat= de fiul lui.
ART+
E LUMEA TA!
»Ultrascurte
» O expedi]ie interna]ional= \n Antarctica,
sub conducerea lui Martin Riddle, a fost
\ncunu nat= cu descoperirea mai multor
specii de fiin]e oceanice necunoscute p`n=
acum [tiin]ei.
Cerce t= torii austra -
lieni, fran cezi [i
japonezi au
identificat p`n=
recent, dup= [apte
s=pt=m`ni de explo rare a ad`ncu rilor din
oceanul \nghe]at de sud, 1.500 de specii
diferite de animale. Din cele 75 de specii
de pe[ti \nt`lnite, cercet=torii spun c=
trei sau patru sunt necunoscute.
» Ni[te oameni de [tiin]= japonezi au reu[it
s= transforme celulele pielii umane \n
celule stem, care cap=t= acelea[i proprie -
t=]i ca [i cele extrase din embrioni.
Celule le stem pot deveni o metod= de
trata ment pentru
orice boal=, av`nd
\n vedere c= pot fi
transformate \n
aproape orice tip
de celul= uman= [i
astfel pot \nlocui ]esuturi [i organe.
Problema este dificultatea extragerii
celulelor stem din embrionii umani.
» Compania american= Emotiv a creat
primul dispozitiv de control al jocurilor
pentru PC prin puterea min]ii. Echipa -
men tul, numit The Epoc, are baterii,
conecti vitate wireless
pentru comunicarea cu
computerul, un
giroscop [i mai mul]i
senzori care
detecteaz= semnalele
electrice produse \n creier. The Epoc
func]ioneaz= pe baza tehnologiei
electroencefalografice (EEG), va costa
aproximativ 300 USD [i va fi lansat pe
pia]a american= \nainte de Cr=ciun.
» Americanii con]in plastic. Aceasta este
concluzia unui studiu federal desf=[urat
recent. Cercet=torii au detectat prezen]a \n
organismul lor a moleculelor de bisfenol A
(BPA), componente de baz= \n produc]ia
de mase plastice. Aceste molecule se
g=sesc \n majorita tea cutiilor de suc [i
bere sau \n alte
produ se alimentare.
Prin simpla utilizare
sau \nc=lzire a cutii -
lor, moleculele de
bisfenol A ajung \n
m`ncare. BPA poate declan[a disfunc]ii
ale aparatului reproduc=tor [i poate
produce obezitatea.