Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

D-News
Gaze, oameni [i c`ini
„A da un os unui c`ine nu \nseamn= milos -
tenie. Milostenie \nseamn= s= \mpar]i osul
cu el c`nd tu \nsu]i e[ti la fel de fl= m`nd.“
Jack London, scriitor american (1876-1916) CRAZYZOO
Primul R=zboi Mondial a fost cea dint`i conflagra]ie \n care s-a folosit pe scar= larg= armament
chimic. Spre deosebire de multe alte arme, \mpotriva celor chimice puteau fi dezvol tate m=suri
bune de protec]ie, fapt care explic= de ce, spre sf`r[itul Marelui R=zboi, atacurile cu gaze deveniser=
mult mai pu]in eficiente. La ambele R=zboaie Mondiale au participat nu numai oameni, ci [i c`ini,
folosi]i \n special pentru transmiterea de mesaje [i – se spune – ca un important sprijin psihologic
pentru solda]ii cople[i]i de ororile vie]ii \n tran[ee. |n fa]a pericolului reprezentat de gazele de lupt=,
c`inii aveau [i ei nevoie de protec]ie, a[a c= \n diverse ]=ri au ap=rut m=[ti de gaze „de uz canin“.
Fotografia de fa]= dateaz= din timpul primului R=zboi Mondial: solda]ii germani [i c`inii lor poart=
m=[ti, \n \ncercarea de a se ap=ra de efectele groaznice ale atacurilor cu gaze.
foto: Photoland/Corbis, Reuters »
20 DESCfiPERfl Martie 2008
ENTOMOLOGIE ARTISTIC+ (1)
Dup= maimu]e, purcei [i elefan]i-pictori,
insectele se lanseaz= [i ele \n lumea artelor
plastice. Impresarul lor este Steven Kutcher,
un entomolog care a lucrat \n lumea
filmului \n calitate de consultant. Iar acum,
pasiunea lui pentru goange a luat o nou=
form=: pune micile viet=]i s= creeze opere
de art= ung`ndu-le picioru[ele cu vopsea.
Fiecare insect=, devenit= artist plastc f=r=
voie [i f=r= s-o [tie, picteaz=, merg`nd
m=runt-m=runt de-a lungul [i de-a latul
p`nzei, cu cele 6 picioare (pardon, peneluri)
cu care a \nzestrat-o natura.
COPLE{IT DE M~NCARE (2)
Era, \ntr-un film, o glum= despre un regim
de sl=bire bazat pe principiul „Nu m`nca
nimic mai mare dec`t capul t=u“. Evident,
cimpanzeul din poz=, „cazat“ \ntr-o gr= -
din= zoologic= din Australia, habar n-are
despre un asemenea regim.
SF~NTUL OCROTITOR AL ANIMALELOR (3)
Una dintre cele mai amuzante [i, totodat=,
\nduio[=toare s=rb=tori mexicane este cea
dedicat= lui San Antonio Abad. |n aceast=
zi, animalelor li se \ng=duie s= ia parte la
slujba religioas=, iar preotul le binecuv`n -
teaz= [i le strope[te cu agheazm=. Nu sunt
prezente doar anim=lu]e de companie, ci
[i (sau mai ales) animalele domestice ale
fermierilor: vaci, cai, capre, oi [i m=gari,
toate sp=late frumos [i \mpodobite, pentru
aceast= ocazie, cu panglici [i flori.
ARMUR+ DE BLAN+ (4)
Nu v= imagina]i c= a muncit cineva cu
ondulatorul ore \n [ir pentru a-i face
c`inelui din poz= o asemenea coafur= de
concurs. A[a e „freza“ lui natural=,
caracteristic= acestei rase, numit=
Komondor, o veche specie maghiar= de
c`ini ciob=ne[ti. Despre ei se spune c=
lupt= curajos cu lupii, blana lor deas=,
r=sucit= \n „[nururi“ groase, ap=r`ndu-i,
\n bun= m=sur=, de mu[c=turi periculoase.
MARE {I }EPOAS+ (5)
A face inventarul e \ntotdeauna o treab=
grea, iar inventarul la o gr=din= zoologic=
presupune nu doar num=rarea animalelor,
ci [i \nregistrarea unor caracteristici ale
acestora, precum greutatea. Da, chiar [i
c`nd este vorba de insecte – cel pu]in de
cele la care ai, \ntr-adev=r, ce c`nt=ri. Nici
o problem= c`nd vine vorba despre
Extatosoma tiaratum, o ditamai goang=
australian= cu o ciudat= \nf=]i[are
mimetic=, imit`nd o creang= uscat=
garnisit= cu ni[te frunze ]epoase.