Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Red Dot, Photos, NASA
Astronomie » MARTIE
Q&A
Când [i din ce direc]ie r=sare Soarele?
Ce-o s= mai râde]i de mine! {tiu c= [ti]i: Soarele r=sare diminea]a,
de la r=s=rit. E simplu. Bine-bine, dar la ce or=? Aici e ceva mai
complicat. S= \ncepem cu echinoc]iul de prim=var=, din 20 martie.
Peste tot, pe tot globul, Soarele r=sare la ora 06.00 fix [i apune la
ora 18.00, tot fix. Ziua este egal= cu noaptea [i are, a]i ghicit, 12
ore. Pân= la solsti]iul de var=, din 20 iunie, ziua cre[te \n emisfera
nordic= [i scade \n emisfera sudic=. La solsti]iu, avem cea mai lung=
zi [i cea mai scurt= noapte din an. Mai sus de Paralela 49, noaptea
nu e foarte \ntunecat=, dincolo de Cercul Polar de Nord, ziua ]ine 24
de ore, iar peste Cercul Polar de Sud \nregistr=m noapte continu=.
De la 20 iunie, zilele descresc [i nop]ile se lungesc, pân= la
echinoc ]iul de toamn=, din 22 septembrie. Iar=[i avem de-a face cu
ore fixe: Soarele r=sare la 06.00 [i apune la 18.00 fix. Ducându-ne
spre iarn=, ziua scade [i mai mult, iar noaptea cre[te propor]ional.
|n emisfera nordic=, bine\n]eles, deoarece \n sud e exact pe dos.
|n 21 decembrie, la solsti]iul de iarn=, noaptea e cea mai lung= din
an, iar ziua e cea mai scurt=. De la aceast= dat= spre echinoc]iu,
zilele re\ncep s= creasc=, iar nop]ile s= scad=. {i \n nord, dar [i la
Sydney, Soarele r=sare dinspre est, diferen]a fiind aceea c= la noi,
cum ne uit=m spre amiaz=, Soarele trece de la stânga la dreapta, \n
timp ce \n emisfera sudic=, st`nd cu fa]a la Soare, acesta r=sare din
dreapta [i apune \n stânga noastr=.
Orbita Terrei: elips= sau cerc?
Elips=. Dar nu elipsa cu care ne-am obi[nuit la [coal= sau cea din
documentarele de la TV. |n fapt, orbita P=mântului nu se poate
reda pe hârtie decât sub form= de cerc. S= lu=m peretele din
sufragerie, c= este cel mai mare din cas=, [i s= \ncerc=m un desen
spa]ial: axa mare a elipsei (diametrul ei mare, dac= vre]i) o dese -
n=m de 2 metri. Dac= facem minu]ios calculele pentru aflarea
lungimii axei mici, constat=m c= aceasta e cu doar 0,28 mm mai
redus=. Chiar [i linia pe care o tras=m e mai groas= decât aceast=
valoare. Cu alte cuvinte, la o scar= a[a
de mic=, elipsa orbitei
P=mântului este un
cerc \n toat=
regula.
50 DESCfiPERfl Martie 2008
Spectacol umbrit
De obicei, atunci când avem a[tept=ri
prea mari de la un lucru sau de la un
fenomen pe care ni le \nchipuim
nemaipomenite, preg=tindu-ne minu -
]ios pentru observarea lor, putem tr=i
[i cele mai mari decep]ii. Eclipsa de
Lun= face parte din categoria aceasta:
a fenomenelor foarte mediatizate, de
la care a[tept=m, poate, s= ne schimbe
via]a. Mul]i prieteni m-au sunat sau
mi-au scris spunându-mi c= nu au
v=zut nimic spectaculos [i c= s-au trezit
cam degeaba la 4 diminea]a. Decep]i -
ile pot ap=rea nu doar datorit=
specta cu lozit=]ii reduse, ci [i din
cauza con di ]iilor meteo vitrege.
|n acest ultim caz, devine
extrem de frustrant s= cari un
echipament de câteva zeci
de kilograme \n miez de
noapte, pentru ca, \n
ultima clip=, norii sau
cea]a ap= rute \n ciuda
prognozei speciali[tilor
s= compromit= sesiunea
de observa ]ii.
Eclipsa de Lun=, \n
particular cea despre
care vorbim aici, este un bun exemplu
\n leg=tur= cu felul \n care ar trebui s=
v= preg=ti]i pentru a ob]ine cele mai
bune rezultate, atât vizual, c`t [i
fotografic.
Astrofotografia \n general
Pentru a fotografia Luna, nu avem
nevoie de un echipament extraor di -
nar. Pentru a fotografia eclipsa total=
de Lun=, putem apela cu succes la
echipamentul folosit \n scopul ob]ine -
rii oric=rei imagini astro care presupu -
ne lumin= slab=.
Dac=, \n cazul Lunii pline, o expu -
nere de 1/250 secunde este suficient=
pentru a ob]ine o poz= bun=, Luna \n
eclips= total= trebuie „expus=“ de la
2-3 secunde \n sus, ajungându-se [i la
expuneri de câteva minute, \n cazul \n
care astrul este foarte \ntunecat.
Imaginea totalit=]ii, pe care v-o
prezent=m \n deschiderea aces tui
articol, a fost ob]inut= cu o expunere
de 6 secunde. Nu vreau s= intru prea
mult \n detalii, dar, pentru a expu ne
un obiect ceresc mai mult de 2
secunde, tre bu ie s= contracarezi
cumva mi[carea de rota ]ie a