Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

P=mântului, a[a c= \]i trebuie o
montur= ecuatorial= pe care s= a[ezi
echipamentul foto. Montura cu
pricina are dou= moto ra[e care ]in
obiectul astral \n centrul imaginii,
nemi[cat, cât timp dore[ti.
Fotografia eclipsei totale
Ne \ntoarcem la eclipsa noastr=.
Pentru surprinderea fazelor [i a totali -
t=]ii, am folosit o montur= ecuatorial=
motorizat=, o lunet= cu obiectiv
apocromat [i un aparat foto DSLR de
10 MP. Am stabilit pân= acum c=
avem nevoie de un dispozitiv de
montur=, de un telescop pe post de
teleobiectiv [i de un aparat foto SLR,
c=ruia putem s=-i scoatem obiectivul.
Tot acest
ansamblu de
instrumente
trebuie a[ezat
pe un trepied
solid.
|nc= nu am
ap=sat pe
declan[ator
s= facem
pozele? |nc=
nu. Fiindc=
mai avem
nevoie de
câteva
trucuri
pentru ca
imaginea
s= ias= bine. |n
primul rând, trebuie s= declan[=m
expunerea f=r= s= mi[c=m aparatul
foto. Pentru asta se folose[te, de
obicei, teleco man da. Dac= vom ap=sa
pe buton, vom mi[ca poza invariabil [i
f=r= voia noastr=. Dac= nu avem
telecomand=, punem aparatul pe
„self-timer“, ca [i atunci când vrem s=
facem o poz= de familie [i trebuie s=
fugim \n fa]a obiectivului pentru a nu
lipsi din imagine. Dac= aparatul ne
permite, folosim func]ia „Mirror
lock“, care va ridica oglinda \naintea
declan[=rii, sc=pându-ne de vibra]iile
ei. Toate aceste m=suri luate pentru
„\nghe]a rea“ imaginii nu au nici un
efect dac= nu se realizeaz= focusul. Am
avut cele mai mari dificult=]i \n
ob]inerea focu sului \ntrucât Luna era
„stins=“, detali ile lipseau, iar vizorul
aparatului foto era prea mic [i prea
\ntunecat pentru a ob]ine o imagine
bun=. Degeaba am f=cut focusul \n
faza de par]ialitate, pentru c=
diferen]ele de temperatur= i-au
modificat pozi]ia. Singura solu]ie
viabil= a fost s= realizez diferite expu -
neri cu marginea Lunii in centru, pe
care le-am m=rit apoi la maximum,
pentru observarea diferen]elor [i
alegerea unei pozi]ii optime.
Am ob]inut [i focusul. Mai trebuia
aleas= sensibilitatea (ISO) [i expune -
rea. Imaginile de la \nceputul acestui
material au
fost realizate
la ISO 200,
dar, dac= ave]i
o montur=
bun=, v= reco -
mand ISO 50
sau ISO 100.
Imagini
rezonabile am
ob]inut pân= la
ISO 800. Dup=
aceast= valoare,
\ncepi s= sesizezi
marketingul
agresiv al produc= -
torilor de aparate
foto, adic= mult,
mult zgomot.
Sper c= nu v-am „defocusat“ de tot.
Având \n vedere c= astrofotografia
este un hobby destul de costisitor, v=
pot spune totu[i c=, folosind un
simplu binoclu sau o lunet= obi[nuit=,
imaginea Lunii \n eclips= total= este
incomparabil mai frumoas= [i mai de
impact decât orice fotografie.
Binein]eles c=, pentru corpuri cere[ti
\ndep=rtate, cu o luminozitate extrem
de sc=zut=, fotografia bate retina. Dar
despre fotografierea nebuloaselor [i a
galaxiilor, \n numerele viitoare…
DE C+T+LIN BELDEA
SKY FACTS
E LUMEA TA!
»
A[a cum spuneam \ntr-un num=r anterior, din când \n
când, presa scoate un asteroid [i-l duce de mân= la
Hollywood, unde-i d= alur= de VIP cu nominalizare la Oscar.
A[a s-a \ntâmplat [i cu 2007 TU24, care a f=cut valuri printre
[tirile din urm= cu
o lun= [i ceva. La
sfâr[itul lui
ianuarie, pietroiul
a trecut la
554.000 km de
P=mânt. Ne-am
speriat degeaba.
Haide]i s= clarifi -
c=m situa]ia: \n
fiecare an suntem
asalta]i de circa 800 de astfel de asteroizi, ceea ce \nseamn=
doi [i ceva pe zi. Stau [i m= \ntreb: oare de ce a devenit
vedet= acest asteroid [i nu predecesorul lui? Poate pentru c=
sem=na din profil cu Brad Pitt, cine [tie?
»
Satelitul american USA193, lansat \n anul 2006 cu scopuri
militare, a fost interceptat [i dobor`t de for]ele aeriene
ale SUA dup= ce computerul s=u de bord a refuzat s= mai
func]ioneze. A fost pentru prima dat= când un stat cu aspira]ii
spa]iale a recunoscut c=-[i anihileaz= propriii sateli]i din
ra]iuni de siguran]= na]ional=. Se pare c=, nu mai departe de
anul trecut, China [i-a dobor`t [i ea un satelit militar, f=r= a
face \ns= public acest lucru.
»
Astrul nop]ii va \ncepe s= fie vizibil a doua zi dup=
apari]ia acestui num=r al revistei, adic= de ziua
doamnelor, 8 Martie. El urc= zi dup= zi pe cerul de sear=, iar
\n 14 se va afla \n faza de Prim P=trar, ideal= pentru obser -
va]ii [i fotografii. Stranie ni se va p=rea Luna dac= o vom privi
\n aceea[i sear= de 14, la ora 18.30, când \nc= mai e lumin=
afar=. Va fi aproape deasupra noastr=, parc= amenin]ându-ne
c= o s= cad=. Stelu]a ro[ie din stânga ei este Marte.
»
Saturn este principala planet= a lui martie. Se va vedea
toat= noaptea pe cerul de sud, \n Leu. Dac= ave]i timp,
trece]i \ntr-una dintre seri pe la Observatorul din Bd. Lasc=r
Catargiu 21. Cu ajutorul noului telescop, \i pute]i admira
inelele [i sateli]ii. |n plus, e o ocazie foarte bun= s=-l revede]i
pe Marte, care a ajuns de dou= ori mai mic decât cel care s-a
putut observa \n decembrie. Pe cerul de diminea]=, la
\nceputul lunii \i avem pe Venus [i Mercur destul de apropia]i,
cu Jupiter \n dreapta lor, str=lucind din ce \n ce mai puternic.
Martie 2008 DESCfiPERfl 51