Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Steam Car Company, Aston Martin/ilustra]ie: richardpalmergraphics.com
Hi-tech » VEHICULE
POZI}IA ENERGIEI CINETICE OB}INUTE
cu ajutorul aburului a fost puternic
afectat= de cei „patru timpi Otto“
patenta]i de c=tre Eugenio Barsanti
[i Felice Matteucci. Apoi, combus -
tibilul lui Diesel, folosit la motoarele
cu mare compresie, avea s= restr`ng=
[i mai mult aria de utilizare a acestei
materii prime pentru ob]inerea de
putere motric=.
|ntr-o lume \n care resursele
energetice \[i intoneaz= c\ntecul de
leb=d=, bioetanolul, hidro genul [i
solu]iile hibride cu dinamometru
\ncep s= c`[tige tot mai mult teren.
Produc=torii de automo bile lanseaz=
frecvent motori z=ri neconven]ionale,
\ndrept`ndu-se progresiv spre
utilizarea complet= a acestora.
General Motors a prezentat de
cur`nd prototipul unui pick-up truck
intitulat Denali XT, ale c=rui ro]i
sunt asistate, complementar, de
motora[e electrice individuale, gra]ie
ABURI
CELEBRI
428-347 \.Hr.
54 DESCfiPERfl Martie 2008
c=rora consumul de carburant se
diminueaz=. Al Gore [i Green Peace,
de pe baricada „verde“, protesteaz=
necontenit, iar documen tarele pro
Terra sunt deja nomina lizate la
Oscar, \n temeiul perspec tivei c=, nu
peste mult timp, energia alternativ=
va \nlocui aurul negru – responsabil
pentru monoxi dul de carbon care
\mb`cse[te pl=m` nii oamenilor [i
\nc=lze[te clima.
Cine s-ar fi g`ndit \ns= c= rezulta -
tul diferen]elor extreme de tempera -
tur= ar putea reveni \n prim-plan ca
metod= de propulsie? |n mod sigur,
nu produc=torii de cere ale sau cei ce
recicleaz= extractul de guano din
fecalele p=s=rilor. Aceia au un singur
scop: monopo li zarea pie]ei de
combustibil din urm= toa rele decenii.
Se [tie c= Brazilia este un exportator
\nsemnat de biocom bustibil, postur=
care i-a asigurat o cre[tere econo -
mic= spectaculoas=.
Se spune c= filosoful
grec Archytas ar fi
construit, \n vremea lui,
un mijloc de locomo]ie
aerian= cu aburi.
10-70 d.Hr.
Designul atipic are la baz= ra]iuni
matematice [i fizice care numai lui
Glynne i-ar putea trece prin cap
Heron din Alexandria
pune la punct primul
mo tor cu aburi. Aburul
era pompat \ntr-o sfer=,
aceasta \nv`rtindu-se.
Cu tradi]ia experi men telor [i cu o
platform= educa]ional= bazat= pe
acest sistem, englezii de la British
Car Challenge au inventat pur [i
simplu o nou= ma[in= cu aburi,
botezat= Inspiration. Un nume nu
tocmai… inspirat, \ns= conteaz=
ideea tehnologic= din spatele lui.
Proiectul a pornit de la premisa,
foarte simpl=, de a readuce aburul \n
centrul aten]iei.
Motorul \n cauz= folose[te princi -
piul combustiei externe [i
transform= puterea caloric= \n aburi,
care, la r`ndu-le, produc lucrul
mecanic esen]ial mi[c=rii. Acest
sistem vetust [i minimalist, dar
readus la via]= cu ajutorul
tehnologiilor curente, ar putea fi
folosit p`n= [i pentru deplas=ri
intergalactice.
Cea mai rapid= ma[in= cu aburi
din istorie – Rocket – a fost
proiectat= de c=tre fra]ii Stanley \n
1712
Motorul atmosferic al lui
Thomas Newcomen este
primul propulsor indust ri -
al cu aburi r=ci]i. Pisto nul
culisa \ntr-un cilindru.
1769
Principiile
propulsorului
cu aburi sunt
simple,
complicat este
s= le pui \n
practic=
James Watt creeaz=
primele motoare cu
aburi viabile, dup= o
sumedenie de experi -
mente nereu[ite.