Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Shutterstock, Photoland, LG
Hi-tech » VEHICULE
ECOPOWER
»
Motoarele cu aburi au multe
avantaje ecologice. De[i sunt
mai pu]in productive, modalitatea
lor de func]ionare este foarte
curat=. |ntr-un motor cu ardere
intern=, benzina [i aerul sunt arse
la presiune mare, iar gazele
rezultate \mping pistonul. Benzina
nu arde \ns= \n totalitate, d`nd
na[tere monoxidului de carbon [i
oxizilor de azot. |n cazul motorului
cu aburi, arderea are loc la
suprafa]a pistonului, \ntr-o incint=
dedicat=, \nainte ca apa s= fie
transformat= \n aburi. Combus tia
se petrece la presiuni [i tempe -
raturi mult mai mici, iar emisiile
nu sunt at`t de toxice. Motoarele
cu aburi pot fi alimentate [i cu al]i
combustibili, nu doar cu benzin=.
Totu[i, mai sunt mul]i pa[i de f=cut
p`n= la momentul c`nd
motoarele cu aburi vor proteja cu
adev=rat mediul.
Motoarele cu ardere intern=
sunt mai poluante dec`t cele
care folosesc aburii.
1906
Fred Mariott stabile[te
recordul de vitez= pe
plaja din Daytona,
\n ma[ina cu aburi a
fra]ilor Stanley.
56 DESCfiPERfl Martie 2008
1933
Acest set de turbine este
folosit \n uzinele
produc=toare de energie
electric= ob]inut= cu
ajutorul aburului
1906 [i a atins 204 km/h pe plaja din
Daytona. Pe atunci, aburul \nc= mai
avea puterea s= lupte cu petrolul.
Dar, la pu]in timp dup=, vehiculele
propulsate cu ajutorul aburului, au
devenit piese de colec]ie. Glynne
Bowsher, proiectantul din umbr= al
supersonicului ThrustSSC, a fost
cooptat la experimentul britanic
pentru a g\ndi forma ma[in=riei.
Inspiration are 8,5 metri lungime [i
de patru ori mai pu]in \n l=]ime.
ThrustSCC era de aproape dou= ori
mai mare ca suprafa]= total=.
Turbina lui Inspiration dezvolt=
350 CP, 12 arz=toare produc`nd,
fiecare, 250 KW. Combustia extern=,
care repre zint= amestecul surselor
calorice ecologice cu oxigenul,
permite un control mai bun al
arderii la presiuni joase. Pro cesul se
George Besler zboar=,
pentru prima ([i ultima)
oar= \n istoria aeronau -
ticii, ajutat de un motor
cu aburi.
1938
Trenul experimental
botezat Mallard atinge
202 km/h, record
nedobor`t, \n pofida
multor alte tentative.
finalizeaz= cu emisii redu se de oxid
de azot [i funin gine. Gazul lichefiat
urc= tempera tu ra apei din rezervor
la 400 de grade Celsius, transfor -
m`nd lichidul \n vapori. Mai depar -
te, produsul este transmis prin patru
supape \n dou= turbine la 12.000 de
rota]ii pe minut, iar acestea transfer=
puterea trenului de rulare spate prin
interme diul unei cutii de viteze.
Test=rile vor avea loc \n acest an, \n
Bruntingthorpe, Anglia, iar echipa
urm=re[te s= propulseze vehi culul cu
160 km/h, dup= care, dac= totul
merge conform planului, se va \ncer -
ca dep=[irea plafonului de 320 km/h.
Motorul lui Inspiration difer=
complet de cele alimentate p`n=
acum cu aburi. |n locul pistoanelor
se afl= o turbin= antrenat= de vapori.
Este solu]ia cea mai evoluat= [i cea
1968
Compania britanic= a
c=ilor ferate retrage
trenurile cu aburi, dar
cele londoneze \[i v=d
de drum p\n= \n 1971.
1974
Evel Knievel \ncearc= o
cascadorie la Grand
Canyon, pe o biciclet=
propulsat= cu aburi.
Para[uta nu s-a deschis.