http://siveco.ro/

Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

|nc= din Antichitate, se poveste[te c=
apele cascadelor de la Agua Azul au
avut o func]ie purificatoare, precum
aceea a apelor Gangelui din India
\[i construise aici ni[te trepte m=re]e
din piatr=, menite s=-i \ng=duie s= se
plimbe nestingherit prin mun]i. Ca
s=-i batjocoreasc= vrerea [i truda, zeul
Chac (divinitate analog= aztecului
Tlaloc) a a[ternut peste sc=ri un covor
albastru, pe care l-a smucit chiar \n
timp ce urca uria[ul. Urletul gigantu -
lui, pe c`nd acesta din urm= c=dea, a
r=mas pe veci \ntip=rit \n memoria
apelor r`ului, de unde se reverbereaz=
[i azi ca un tunet prelung. Chiar [i azi,
spun localnicii, zeul Chac mai agit= cu
degetele sale de ap= covorul bra]ului
Pusilha, afluent al r`ului Tulija. Dup=
cum m=rturisesc to]i c=l=torii, este de
ajuns s= contempli apele maiestuoase
de la Agua Azul, v=lul cascadelor sale,
transparen]a iazurilor din jur, s= as -
cul]i mugetul torentelor \n c=dere, ca
se te prosternezi, cu umilin]= [i recu -
no[tin]=, \n fa]a perfec]iunii Naturii.
Lakam Ha
|n compara]ie cu alte cet=]i maya[e
(Tikal sau Copan, bun=oar=),
Palenque are dimensiuni mai
modeste. Ne afl=m \n Sierra de San
Juan, la limita nordic= a colinelor
\mp=durite din Chiapas. Zona
arheolo gic= este situat= la circa 150 de
metri altitudine, \n mijlocul p=durii
tropicale, \n plin climat cald [i ploios,
cu o temperatur= medie anual= de
26 0 Celsius. Partea de vestigii desco -
perit= gra]ie s=p=turilor f=cute de
speciali[ti m=soar= 2,5 km 2, dar se
estimeaz= c= nu a fost explorat= nici
m=car 10% din suprafa]a total= a cet= -
]ii. Afundate \n p=dure, acoperite de
p=m`nt [i cople[ite de vegeta]ia rebe -
l=, au mai r=mas aproximativ o mie
de cl=diri. |n 1981, situl de la
Palenque a fost desemnat zon= prote -
jat=, iar \n 1987 a intrat pe lista patri -
mo niu lui mondial al UNESCO.
Numele maya al cet=]ii este Lakam
Ha, care \nseamn= Marile Ape,
trimitere sugestiv= la numeroa sele
izvoare [i cascade din preajma ei.
Atunci c`nd a fost cucerit Mexicul, \n
secolul al XVI-lea, cetatea fusese deja
p=r=sit= de locuitori. Primul european
care a ajuns aici s-a nimerit a fi fratele
Pedro Lorenzo de la Nada, \n 1567.
Pe atunci, regiunea era cunoscut=
popu la]iei Chol sub numele de
Otolum, P=m`ntul Caselor de Piatr=.
P=rintele Lorenzo a f=cut o traducere
spaniol= aproximativ= a cuv`ntului –
Palenque, care \nseamn= fortifica]ie.
Acesta a r=mas apoi numele cet=]ii
disp=rute, dar [i al celei moderne,
n=scut= ulterior \n \mprejurimi: Santo
Domingo de Palenque. O alt= teorie
avanseaz= ipoteza c= originea numelui
Palenque s-ar afla \n cuvintele maya[e
bahlam kin (jaguarul-soare), care ar fi
putut s= indice locul unde astrul zilei
se cufunda \n lumea de dincolo, adic=
\n \mp=r=]ia jaguarului.
Mileniul maya[
Iar istoria pare s= fi mers pe urmele
mitului, c=ci lucrurile s-au petrecut
exact a[a: Soarele civiliza]iei maya a
apus chiar pe aceste t=r`muri. Potrivit
ultimelor descoperiri, Lakam Ha a
fost \ntemeiat \n jurul anului 100 \.Hr.
|n acele timpuri ale preistoriei sale,
era un s=tuc ai c=rui locuitori aveau
Martie 2007 DESCfiPERfl 61