Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Shutterstock, Photos, Discovery/ilustra]ie: Andrei Michailov
D-history » CIVILIZA}II
STRUCTURI ARHITECTONICE
DIN PALENQUE
TEMPLUL INSCRIP}IILOR
Este vorba despre o construc]ie aflat= deasupra piramidei \n
trepte de pe flancul de r=s=rit al sitului. |[i datoreaz= numele
celor trei panouri de piatr= din interior care poart= inscrip]ii
hieroglifice. Acestea relateaz= detaliat istoria dinastiei care a
domnit peste cetate, cu accent pe faptele lui Pakal cel Mare.
|n templu se afl= o dal= care ascunde treptele ce duc spre
cripta regal=. Sarcofagul, lespedea de piatr= care \l acoper= [i
pere]ii morm`ntului sunt decora]i cu basoreliefuri ce
ilustreaz=, \ntre altele, descinderea lui Pakal \n lumea
subteran=, unde acesta ia \nf=]i[area unuia dintre gemenii
care i-au \nfr`nt pe Seniorii Lumii |ntunericului, devenind
astfel nemuritor.
62 DESCfiPERfl Martie 2007
PALATUL
Nu este un simplu edificiu, ci
un complex de cl=diri legate
\ntre ele. Au fost ridicate pe o
teras= artificial= [i apoi modi -
ficate [i remodelate timp de
aproape patru veacuri.
E situat \n partea central= a
sitului arheologic.
GRUPUL CRUCII
Alc=tuit din Templul Crucii, Templul Soarelui [i Templul Crucii
|nfrunzite, ansamblul celebreaz= ascensiunea la tron a lui
Chan Bahlum, dup= moartea lui Pakal.
APEDUCTUL
O structur= boltit=
de trei metri
\n=l]ime, care
duce spre fluviul
Otulum, trec`nd
pe sub pia]a
principal= din
Palenque.
TEMPLUL LEULUI
Se situeaz= la
200 de metri
dep=rtare de grupul principal. |[i datoreaz= numele basore -
liefului fin cizelat care reprezint= un rege a[ezat pe un tron \n
form= de jaguar bicefal.
preocup=ri exclusiv agricole. Inscrip -
]iile din zon= confir m= faptul c= ora -
[ul propriu-zis s-a n=scut de-abia \n
secolul al IV-lea d.Hr. [i c= primul s=u
conduc=tor purta numele de K’uk
B’alam. Devenit= centru de prim=
\nsemn=tate al civiliza]iei maya, ceta -
tea a cunoscut numeroase episoade
glo rioase, dar [i catastrofale, alian ]e
fertile urmate de r=zboaie distruc tive.
Se pare c=, spre sf`r[itul anilor 600,
Palenque s-ar fi aliat cu Tikal, cealalt=
mare aglome rare urban= maya[=, \n
scopul descu raj=rii tendin ]elor expan -
sioniste ale cet=]ii Calakmul, cunoscu -
t= [i sub numele de Regatul {arpelui.
Ni[te texte dat`nd din anul 612 –
era clasic= a dezvolt=rii ora[ului
Lakam Ha – au un ton funest: „Pier -
du t= este zeiasca f=ptur= a Doamnei,
pierdut este [i Regele.“ Dup= intrarea
triumfal= \n ora[ a lui Aj Ne’Ohl Mat,
ajaw (guvernator) al Calakmulului,
urmeaz= o perioad= de dezordine
politic=. La moartea acestui lider,
Janaab Pakal (numit uneori [i Pakal
|nt`iul) preia func]ia de ajaw, f=r= \ns=
a fi vreodat= \ncoronat oficial. Fiica sa,
Sak K’uk, \i succede timp de trei ani,
dup= care Palenque pare s-o apuce
hot=r`t pe drumul splendorii [i al
gloriei. Fiul lui Sak, K’inisch Janaab
Pakal, zis [i Pakal cel Mare, devine cea
mai faimoas= c=pe tenie maya[= a
tuturor timpurilor.
|[i \ncepe domnia la v`rsta de 12
ani, \n anul 615, [i st= la c`rma trebu -
rilor cet=]ii p`n= \n 683. C`nd ajunge
la putere, Palenque se afl= \n plin=
decaden]=, \ns=, \ntr-un r=gaz relativ
scurt, Pakal reu[e[te s=-i confere o
str=lucire exploziv= [i un prestigiu
cople[itor printre suratele sale urbane.
Acum, regele construie[te cea mai
mare parte a palatelor [i templelor
din Palenque, monumente care fac azi
gloria sitului sud-mexican. Dup=
c`teva genera]ii de c`rmuitori apar]i -
n`nd aceleia[i dinastii, Palenque \nce -
pe s= se sting=, sub domnia lui Pakal
al IV-lea, care preluase puterea \n
799. Ulterior anului 800, nu se mai
Morm`ntul regelui Pakal cel Mare a fost
considerat \n mediile de cercetare drept
cea mai important= descoperire
arheologic= din aria mezoamerican=