Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Red Dot, Photoland, Guliver, Shutterstock, Photos
D-files » {TIIN}+
66 DESCfiPERfl Martie 2008
Alchimist \n Europa
Teorii [i practici
Timpul acesta nedrept=]it a fost descris adesea [i – \nc= mai este, pe alocuri –
drept o epoc= \ntunecat= (cu referiri de genul: tenebrele Evului Mediu,
\ntunecata perioad= medieval= etc.) [i \nf=]i[at ca o vreme a \ntoarcerii la
barbarie, dup= luminata perioad= a Antichit=]ii grece[ti [i romane; ca un timp
al regresului, al dec=derii [tiin]elor [i artelor, o pr=pastie \ntunecat= \ntre
dou= epoci luminoase: cea a Antichit=]ii [i cea a Rena[terii. N-a fost a[a.
N-a fost o pr=pastie, ci o punte.
Cum alchimia a \nflorit [i s-a r=sp`ndit
\n Europa tocmai \n perioada medie -
val=, prejudecata s-a extins [i asupra
ei, neg`ndu-i-se orice aport la evolu]ia
cunoa[terii. Abia ultimele decenii
ne-au luminat concep]ia asupra epocii
medievale, conving`ndu-ne c= omeni -
rea n-a \ncetat s= evolueze nici \n acele
vremuri aspre. Tocmai unul dintre
fenomenele specifice Evului Mediu
european, monahismul, a \ncurajat
cunoa[terea. |n umbra m=n=stirilor, s-a
dezvoltat o \ntreag= categorie social=,
clasa inte lec tual= a Evului de Mijloc –
c=rturarii, cel mai adesea c=lug=ri.
Dar asta nu \nseamn= c= laicii au
lipsit din acest tablou al evolu]iei: mari
profesori – filosofi, teologi –, dar [i \nv= -
]a]i practicieni. Ei, to]i, sunt cei c=rora
le dator=m continuitatea. F=r= ei,
[tiin]a antic= ar fi fost ca [i pierdut= [i
nu se [tie cum ar fi ar=tat cea modern=.
Faptul c=, din Antichitate [i p`n= azi,
cunoa[terea a progresat lor li-l dator=m.
P`n= ast=zi, dic]ionare enciclopedice
dintre cele mai serioase definesc alchi -
mia ca pe o pseudo[tiin]=, un ansam blu
de practici mistice [i oculte lipsite de
orice fundament [tiin]ific.
Dar aceast= concep]ie e de dat= mai
recent= [i nu reflect= modul \n care a
fost privit= [i practicat= alchimia de-a
lungul istoriei sale. |n Evul Mediu,
merg`nd p`n= \n secolul al XVII-lea,
profesiile nu erau at`t de \ngust
specializate, [tiin]ele erau mult mai
pu]in diferen]iate comparativ cu zilele
noastre. A fi alchimist \nsemna, \n Evul
Mediu, a fi foarte multe lucruri. Medicii
erau adesea [i astrologi, matematicieni,
naturali[ti, dar [i – sau mai ales –
alchimi[ti, aceast= din urm= disciplin=
fiind una de grani]=, care implica
studiul mineralogiei, al chimiei, al
fizicii, al zoologiei [i botanicii, al
astronomiei [i astrologiei, plus cunoa[ -
terea unor doctrine filosofice orientale
[i a mai multor limbi (pe l`ng= latin=,
limba tuturor \nv=]a]ilor Europei):
greaca, araba, ebraica.
Alchimia a \nceput s= fie perceput=
negativ spre sf`r[itul secolului
al XVII-lea, epoc= \n care Occidentul
Europei, venind dinspre Rena[tere [i
\ndrept`ndu-se spre Secolul Luminilor,
se distan]a, oarecum dispre]uitor, de
mo[tenirea medieval=. Alchimia \nce -
pea s= nu mai fie privit= ca o [tiin]=, ci
ca un ansamblu de practici oculte, iar
opinia public= se l=sa captivat=, atunci
ca [i acum, \n primul r`nd de aspectele
scandaloase [i bizare.
Aceast= viziune asupra alchimiei,
asociat= cu vr=jitoria, a f=cut ca alchi -
mi[tii s= fie privi]i cu ne\ncredere. Abia
recent, paralel cu reeva lua rea Evului
Mediu, am ajuns la senti mente mai
bune fa]= de alchimie. Istoricii [tiin]ei
recunosc ast=zi c= ea a fost un mod de
a se continua aprofundarea cunoa[terii.
Ce c=utau alchimi[tii?
Fenomen complex, vast (poate n-ar fi
gre[it s=-l numim infinit) c`mp de
cercetare, alchimia a fost practicat= [i
\n]eleas=, de-a lungul vremii, sub mai
multe aspecte, unele implic`nd
preponderent spiritualitatea, altele fiind
centrate pe scopuri practice [i, prin
urmare, pe experiment.