Revista Descopera - IndexRevista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - IndexUnii practicau alchimia mistic=,
dedic`ndu-se unei c=ut=ri spirituale \n
miezul c=reia „\ncercarea de a ajunge la
aur“ era numai o alegorie a drumului
spre des=v`r[ire.
Adep]ii a[a-numitei Ars Magna
propov=duiau c=utarea absolutului,
\mbinarea dintre ascez= [i practic=,
rege nerarea materiei \n paralel cu
regenerarea sufleteasc= [i apoi cu
regenerarea Cosmosului; era, \ntr-un
fel, abordarea cea mai complex=, un fel
de sintez= a tuturor aspectelor sub care
era privit= alchimia.
Dar, pentru mul]i, reprezentativ era
aspectul practic. Adep]ii alchimiei
practice erau \n primul r`nd experimen -
tatori, chiar dac= \[i bazau cercet=rile
pe doctrine pe care le \mp=rt=[eau cu
cei ce abordau alchi mia \n aspectele ei
preponderent spi rituale. Or, tocmai
alchimia practic= a influen]at de-a lun -
gul timpu lui progresul [tiin]elor moder -
ne, motiv suficient de \ntemeiat pentru
a o privi cu mai mult respect dec`t
p`n= acum. Scopurile acestor achimi[ti
ne pot p=rea absurde, metodele lor –
discutabile, re]etele lor – bizare, iar
credin ]ele lor – naive [i ridicole, \ns=
[tiin]a modern= le datoreaz= mult!
Concret, existau c`teva „lucruri“ pe
care practicienii alchimi[ti urm=reau s=
le ob]in=, expresii materiale ale perfec -
]iu nii spre care a aspirat [i aspir= tot
omul. Poate cea mai cunoscut= dintre
ele era Piatra Filosofal=, un corp cu
\nsu[iri excep]ionale, care ar fi permis
transmu tarea metalelor, adic= preface -
rea meta le lor comune \n aur sau argint.
Metalele cunoscute alchimi[tilor
medievali erau \n num=r de [apte; dou=
– aurul [i argintul – erau considerate
„perfecte“, de unde [i preocuparea de a
transforma celelalte metalele,
imperfecte, \n aur (chrysopoeia) sau
argint (argyropoeia). |n lumina acestei
concep]ii (care nu era pur [i simplu
mistic-naiv=, ci reflecta stadiul cunoa[ -
terii la acea vreme), restul de cinci me -
ta le (mercur, plumb, cositor, fier, cupru)
erau imperfecte [i trebuiau des=v`r[ite.
Piatra Filosofal= urma nu doar s=
permit= transmutarea metalelor, ci [i
ob]inerea (prin lichefiere) a elixirului de
via]= lung= (un preparat capabil s=
prelungeasc= via]a omului [i chiar s=
ofere nemurirea) [i a Panaceului, leacul
universal. Spre sf`r[itul Evului Mediu,
\n c=r]i au \nceput s= fie citate [i alte
propriet=]i miraculoase pe care
Ob]inerea pe cale artificial= a unui
homunculus (omule]) era, al=turi de
transformarea plumbului \n aur, una dintre
cele mai r`vnite \nf=ptuiri ale unui alchimist
CUM VEDEAU
ALCHIMI{TII LUMEA?
E LUMEA TA!
MITOLOGIE
Alchimi[tii revendicau o cunoa[tere str=veche, extrem de comple -
x=, care includea principiile tuturor [tiin]elor, devenind astfel o
{tiin]= Universal= ce putea, a[a cum scrie Serge Hutin, autor al
c=r]ii Alchimia (1951), s= explice „natura, originea [i ra]iunea de a
fi a tot ceea ce exist= \n Univers“. Conform tra di ]iei, aceast=
cunoa[tere fusese dezv=luit= omenirii de c=tre zeul Hermes
(identificat cu zeul Toth al vechilor egipteni). Alteori, Hermes
(numit de alchimi[ti Hermes Trismegistus) era consi de rat un
personaj uman, inventator al artelor, al [tiin]elor [i al pri mului
alfabet, cel dint`i c=rturar al lumii. De la numele s=u deri v=
denumirea de „filosofie ermetic=“ dat= acestei doctrine secrete.
TEORII
Alchimia [i-a sprijinit c=ut=rile, oric`t de „practice“ ar fi fost
acestea, pe o temelie alc=tuit= dintr-un ansamblu de teorii
referitoare la modul de alc=tuire a lumii. Alchimi[tii credeau \n
unitatea materiei [i \n
continuitatea ei,
convingere ilustrat= de
unul dintre cele mai
cunoscute simboluri
alchimice, Ouroboros (un
[arpe mu[c`ndu-[i coada),
expresie a faptului c=
„totul se \nv`rte \n cerc“,
totul e ciclic. Nimic nu dispare, ci totul se afl= \n transformare,
\n continu= devenire; de aceea, nici alchimistul nu creeaz=, ci
doar modific= materia, schimb`ndu-i forma.
CELE TREI PRINCIPII
Totul, orice substan]=, \ntreaga materie era alc=tuit=, potrivit
alchimi[tilor medievali, din trei elemente: sulful, mercurul [i
sarea. Sulful [i mercurul sunt exponente ale contrariilor. Lor li
se asociaz= un principiu intermediar, sarea. Dar sulful, mercurul
[i sarea nu desemneaz= substan]ele chimice cu acela[i nume, ci
reprezint= anumite \nsu[iri ale materiei. Astfel, sulful \ncorpo -
reaz= energiile active (capacitatea de a arde, de a coroda metale -
le), simboliz`nd principiul masculin; mercurul – propriet=]ile
pasive (str=luce[te, este volatil, maleabil), simbol al principiului
feminin; sarea e un mijloc de unire \ntre cele dou=, comparat=
de autorii alchimi[ti cu spiritul vital ce realizeaz= uniunea
dintre suflet [i trup. Toate metalele sunt alc=tuite din aceste trei
principii; ceea ce le d= diversitatea este variabilitatea propor ]ii -
lor [i diferen]ele dintre procesele prin care s-au format.
PATRU ELEMENTE
Materia are anumite st=ri, definite de cele 4 elemente: aer, ap=,
p=m`nt, foc. Nici acestea nu semnific= realit=]ile concrete pe
care le denu mesc. Sunt modalit=]i de a exista ale materiei,
simboluri [i supor turi ale acestor st=ri. De pild=, aerul este
simbolul [i suportul volatilit=]ii, apa – al lichi di t=]ii, p=m`ntul –
al solidi t=]ii. Focul se leag= de no]iunea de fluid eterat, corelat
cu c=ldura, lumina, electri cita tea… Elementele se transform=
unele \n altele, \ntr-un ciclu repe -
tat la nesf`r[it. Un al cincilea
element, chintesen]a – sau eterul
– joac= rol de mediator \ntre mate -
rie [i for]a vital= de care e p=trun -
s= aceasta. C=ci, \n viziunea alchi -
mic=, totul e viu. Metalele \nsele
sunt vii, anima te de acea for]= ce
\nsufle]e[te \ntreaga materie.
Martie 2008 DESCfiPERfl 67