Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Red Dot, Photoland, Guliver, Shutterstock, Photos
D-files » {TIIN}+
alchimi[tii le atribuiau Pietrei Filoso -
fale: posesorul acesteia putea deveni
invizibil, se putea deplasa \n spa]iu
dup= bunul s=u plac, putea porunci
puterilor cere[ti…
Alte obiective ale alchimiei practice
erau fabricarea alkahest-ului (un dizol -
vant universal capabil de a solubiliza
orice corp) [i – fapt uluitor [i eretic \n
ochii contemporanilor – ob]inerea vie]ii
pe cale artificial=, \n laborator, mai
exact crearea a[a-numitului
homunculus, o f=ptur= umanoid=
miniatural=, prin apelul la re]ete extrem
de complicate, ce implicau fermentarea
\ndelungat= a unor fluide animale
\ntr-un stomac de cal, hr=nirea micii
fiin]e cu s`nge de om [i alte prescrip]ii
stranii, care sunau, bine\n]eles, a
magie neagr=.
Ceea ce \ns= n-a sesizat mult= vreme
istoria [tiin]ei a fost faptul c=, tot expe -
riment`nd de zor, alchimi[tii au izbutit
s= descopere lucruri care au sporit
imens volumul cuno[tin]elor [tiin]ifice.
Chimia modern= datoreaz= enorm
alchimiei. Cercet=ri asupra a mii de
substan]e, descoperiri \n domeniul
68 DESCfiPERfl Martie 2008
metalurgiei, experimente privind oxida -
rea metalelor [i reducerea oxizilor me -
ta lici sunt merite ale alchimi[tilor. Ei au
fost cei care au pus \n eviden]= rever -
sibilitatea unor reac]ii chimice, au des -
coperit noi elemente, au ar=tat rolul
unor substan]e \n fiziologia vie]uitoa -
relor. Iar asta ca rod nu al \nt`mpl=rii, ci
al experiment=rii coerente, chiar dac=
uneori premisele erau eronate.
Ast=zi, c`nd copiii \nva]= \nc= din
clasa a [asea c= metalele sunt elemente
chimice, obstina]ia alchimi[tilor de a
transforma un metal \n altul pare
ridicol=. Dar ea a corespuns stadiului
cuno[tin]elor din acea epoc=. Nimeni
nu [tia c= metalele sunt elemente
chimice. Ele erau considerate substan -
]e compuse; prin urmare, ideea de a le
descompune [i recompune \ntr-o form=
superioar= nu era c`tu[i de pu]in
absurd=. Abia la sf`r[itul secolului al
XVIII-lea au ajuns savan]ii la concluzia
c= transmutarea metalelor era imposi -
bil=. Culmea ironiei, veacuri mai t`rziu,
fizicienii au izbutit totu[i transfor marea
unui metal \n altul, \n instala]ii nucleare
(vezi caseta pag. 73).
Alchimi[tilor li se datoreaz= desco -
perirea a cel pu]in patru elemente
chimice – arsen, bismut, fosfor [i stibiu
(posibil chiar cinci, de[i cazul zincului
este controversat), care s-au ad=ugat
astfel celor nou= elemente chimice
cunoscute din Antichitate.
Numeroase substan]e chimice
compuse au fost descoperite tot gra]ie
cercet=rilor asidue \ntreprinse \n labo -
rator. Explicabil, de vreme ce alchi mi[ -
tii erau, la vremea aceea, cam singurii
oameni care f=ceau, \n mod constant,
experimente de laborator.
De altfel, dup= p=rerea multor istorici
ai [tiin]ei, alchimi[tii au fost [i inventa -
torii laboratorului [tiin]ific \n \n]elesul
s=u de azi, adic= nu un spa]iu impro -
vizat, ci unul dedicat experiment=rii [i
utilat \n conformitate cu necesit=]ile
experimentului. Laboratorul alchimic
este, a[adar, precursorul laboratorului
modern, iar una dintre contribu]iile
alchimiei la dezvoltarea ulterioar= a
chimiei const= [i \n identificarea unor
materiale [i forme potrivite pentru
vasele de laborator, a unor tehnici de
lucru, a unor m=suri de precau]ie etc.
„Inventarul“ unui laborator alchimic
aminte[te surprinz=tor de mult de
dot=rile unui laborator de chimie actual