Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

De la R=s=rit spre Apus
Drumul alchimiei
prin spa]iu [i timp
Ca orice \ndeletnicire, alchimia a evoluat, iar aceast= devenire este ea \ns=[i
un capitol fascinant din istoria [tiin]ei. Istoric [i geografic, alchimia a
str=b=tut o cale lung=, \mbog=]indu-se, treptat, sub influen]a diverselor
culturi prin care a trecut – sau, poate \mbog=]indu-le pe acestea.
Alexandria [i Bizan]
Prin tradi]ie, alchimi[tii consider= drept
patrie de origine a „artei sacre“ Egiptul.
Alchimia european= pare s=-[i aib=
r=d=cinile \n Alexandria, \n amestecul
de idei [i practici egiptene, caldeene,
elenistice [i ebraice de aici.
Ne-au r=mas colec]ii de scrieri –
cele mai vechi din secolul al III-lea
d.Hr., cele mai recente din perioada bi -
zantin= – atribuite unor divinit=]i, unor
\n]elep]i, unor suverani sau unor alchi -
mi[ti ilu[tri. De[i \mbr= ]i[au diver se re -
ligii, alchimi[tii din Alexandria se \nt`l -
neau pe t=r`mul c=ut=rilor, anima]i de
acela[i „ilumi nism exaltat al doctri nelor
teosofice“ (Serge Hutin, Alchimia).
Primii mo[tenitori ai acestei tradi]ii
au fost bizantinii. |n Bizan], alchimia a
\nflorit \n sec. al VI-lea, s-a bucurat
chiar de sprijin oficial din partea \mp= -
ratului Heraclius (sec. al VII-lea), pentru
ca ulterior s= fie persecutat=, fapt care
n-a \mpiedi cat-o s= se men]in= activ=
p`n= \n sec. al XI-lea.
Lumea arab=
Arabii au r=sp`ndit alchi -
mia din spa]iul bizantin
spre Occidentul cre[tin [i
au jucat un rol \nsem na t
\n dezvol tarea ei. S-a
p=strat un mare num=r
de lucr=ri \n limba
arab=, iar mul]i dintre
termenii din
vocabularul specific
provin din aceasta:
alchimie, alcool,
alambic, elixir…
Lumii arabe medievale \i apar]ine
unul dintre cei mai renumi]i alchimi[ti
ai tuturor timpurilor, Jabir ibn Hayyan,
cunoscut occidentalilor sub numele de
Geber (cca 721 – cca 815). Eruditul
poate fi considerat deopotriv= chimist,
astronom, farmacist [i medic (amintim
c= toate aceste profesii nu erau distinc -
te pe vremea aceea, put`nd fi reunite
foarte bine \n persoana unui alchimist).
De[i opera lui Geber este \mbibat=
de ezoterism, \nv=]atului i se atribuie
totu[i introducerea metodei experimen -
tale \n alchimie [i, ca o consecin]= a
pasiunii sale pentru experimentele de
laborator, descoperirea c`torva
substan ]e chimice dintre cele mai
cunoscute [i utilizate azi: acidul azotic,
acidul sulfuric, acidul clorhidric,
precum [i amestecul de acid clorhidric
[i acid azotic, cunoscut sub denumirea
de ap= regal= [i capabil s= dizolve
aurul. Acela[i Geber este considerat
descoperitorul procedeelor de distilare
[i cristali zare, ca [i inventa torul unor
„dot=ri“ de laborator care aveau s=
devin= larg utilizate \n veacurile
urm=toare [i care s-au p=strat (cu
perfec]ion=rile
inerente) p`n=
azi.
Mult= vreme,
lui Geber i-a fost
atribuit= cartea
Summa
perfectionis
magisterii, una
dintre lucr=rile de
c=p=t`i ale alchi -
mi[tilor europeni. |n
E LUMEA TA!
Alchimia [i astrologia erau
predate \n mod curent \n
universit=]ile medievale arabe
Martie 2008 DESCfiPERfl 69