Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Guliver, Photos
D-files » {TIIN}+
Tabloul Alchimistul de David Teniers cel T`n=r (1610-1690)
ilustreaz= viziunea secolului al XVII-lea asupra alchimiei:
o \ndeletnicire neobi[nuit=, mai degrab= suspect=, av`nd
de-a face mai mult cu vr=jitoria dec`t cu [tiin]a
ultimele decenii, istoricii [tiin]ei sus]in
c= Summa… ar data, de fapt, din
secolul al XIV-lea, fiind scris=, \n jurul
anului 1310, de un alchimist spaniol
r=mas necunoscut, care [i-ar fi semnat
opera cu numele de Geber \ncerc`nd
s= beneficieze astfel de prestigiul
imens al adev=ratului Geber (cea ce i-a
[i reu[it). Speciali[tii \l numesc pe
acest autor necunoscut Pseudo-Geber,
adic= Falsul Geber.
Alchimia european=
Civiliza]ia arab= a fost vehiculul prin
care alchimia a ajuns din Orient \n
Occident. |n califatele [i emiratele
arabe \ntemeiate \n Peninsula Iberic=
au \nflorit [coli [i biblioteci care au
str`ns \n jurul lor nenum=ra]i \nv=]a]i ai
vremii. Se constituia astfel, odat= cu
secolul al X-lea, o adev=rat= comunitate
[tiin]ific= interna]ional=. Apoi, crucia -
dele au stabilit o nou= leg=tur= \ntre
Occident [i lumea arab=, import`nd \n
Apus influen]e ale culturii musulmane.
„Voga“ alchimiei \n Europa de Vest
\ncepe spre mijlocul secolului al XII-lea,
\nflorind \n veacul urm=tor, c`nd acest
domeniu cap=t= o tent= pronun]at
70 DESCfiPERfl Martie 2008
[tiin]ific=, datorit= implic=rii unor mari
savan]i ai epocii (cazul lui Roger Bacon,
1214-1294) [i datorit= faptului c= la
vremea respectiv= alchimia era \nc= o
preocupare „licit=“. Aparent, era un fel
de [tiin]= complex= a naturii, compa -
tibil= cu \nv=]=turile Bisericii.
|n schimb, \n alchimia secolului al
XIV-lea, \ncep s= se manifeste din ce \n
ce mai puternic tendin]e teosofice, care
fac din „arta sacr=“ o \ndeletnicire
suspect= \n ochii clerului, iar \n secolul
al XV-lea alchimia \mbrac=, \n tot mai
mare m=sur=, haina unei doctrine
secrete, ascunz`ndu-se sub forme
alegorice, \nv=luit= \ntr-un simbolism
exotic [i misterios. Nu e de mirare c=
multe dintre lucr=rile r=mase din
aceast= perioad= sunt anonime. Exist=
totu[i alchimi[ti deveni]i celebri prin
scrierile lor, unul dintre cei mai
cunoscu]i fiind Basilius Valentinus,
c=lug=r benedictin \n a c=rui oper= se
g=se[te expus=, amplu, concep]ia
gnostic= asupra alchimiei, al=turi de
descrierea unor noi substan]e, cum ar fi
antimoniul. Cea mai cunoscut= lucrare
a sa, Dou=sprezece chei, este bogat
ilustrat= cu desene alegorice, cuprin -
z`nd simboluri alchimice – vast c`mp
de cercetare pentru pasiona]ii de
alchimie din toate vremurile.
Secolul al XVI-lea: apele \ncep s= se
despart=. Apar lucr=ri profilate pe
chimie \n sensul modern al termenului,
precum De re metallica a lui Georg
Agricola (1494-1555), adev=rat tratat de
mineralogie, \n timp ce „restul“ alchi -
miei se las= din ce \n ce mai mult influ -
en]at de teosofie, magie, caba listic=…
Alchimi[tii devin din ce \n ce mai
numero[i, poate ca urmare a largii
r=sp`ndiri a scrierilor alchimice, conse -
cin]= a invent=rii tiparului. {i, paralel
cu \nmul]irea adep]ilor alchimiei [i
alunecarea ei spre orient=ri mistice,
\ncep s= prolifereze societ=]ile secrete.
O figur= remar cabil=, mai cu seam=
prin contribu]iile aduse medicinei, a
fost Paracelsus, despre care va mai fi
vorba \n acest articol.
Secolul al XVII-lea a fost unul de mari
schimb=ri – deja mersul lumii \[i \nte -
]ise ritmul [i evenimentele se succedau
mai rapid. |n primii ani ai secolului
respectiv, alchimia a \nflorit: adep]ii ei
cutreierau Europa; se tip=reau, unele
dup= altele, vaste lucr=ri de sintez=, ce