Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

adunau [i sistematizau cuno[tin]ele de
p`n= atunci; existau suverani, ca
\mp=ratul Rudolf al II-lea (1562-1612),
care-i protejau [i \ncurajau pe alchi -
mi[ti. A \nceput s= se consolideze, tot
acum, o mi[care ocult=, ce urm=rea s=
ajung=, prin iluminare, la cunoa[terea
universal= (Pansofia); la \nceput de
veac XVII, acest curent a dat na[tere
curentelor rozacruciene. Revendic`nd o
cunoa[tere mo[tenit= de la „marii
ini]ia]i“ ai vremurilor str=vechi, doctri -
nele rozacruciene con]ineau at`t aspi -
ra]ii magice [i teosofice, c`t [i preocu -
p=ri pentru cercetarea experi mental=,
dublate de dorin]a de schim bare
social=, \ntr-o sintez= spectacu loas=,
care a influen]at puternic evo lu]ia
societ=]ii europene.
Aceste doctrine ap=reau cu at`t mai
misterioase [i mai incitante cu c`t,
spre sf`r[itul secolului al XVII-lea,
alchimia a \nceput s= capete o aur=
negativ=. Discreditat= oficial,
dimpreun= cu alte „[tiin]e oculte“, ea
sufer= un declin, \mpins= pe o pant=
descendent= de apari]ia [i r=sp`ndirea
filosofiei mecaniciste a lui Descartes.
ALCHIMIA
|N VERSURI {I |N PROZ+
Chiar [i aceia care neag= importan]a cercet=rilor alchimice se
las= adesea sedu[i de atmosfera de mister [i magie care plute[te
\n jurul fenomenului. Limbajul alegoric, simbolurile, ritualurile,
toate atrag [i captiveaz= firile \nclinate spre cercetarea laturii
ascunse a lumii. Nu e de mirare c= numero[i arti[ti ai cuv`ntului
au fost influen]a]i de alchimie, ale c=rei ecouri se reg=sesc \n
diverse opere literare – nu foarte numeroase, dar \ndeajuns de
multe pentru ca interac]iunea alchimiei cu literatura s= devin=
un fenomen ce merit= studiat de c=tre speciali[ti. |ntre c=r]ile
printre ale c=ror r`nduri cercet=torii identific= o adiere
alchimic=, mai mult sau mai
pu]in sesizabil=, se num=r=
Roman de la rose (un poem
medieval francez \n care se
reg=sesc ecouri ale alchimiei
din sec. al XIII-lea), Divina
Comedie a lui Dante, Faust al
lui Goethe, lucr=ri de Cyrano
de Bergerac. |n acestea [i \n
altele, se reg=sesc o mul]ime
de alegorii ermetice, de pild=
Pas=rea Phoenix ce rena[te
din propria cenu[=, simbol al
Pietrei Filosofale…
{i \n Harry Potter,exact!
Este [i veacul unor savan]i care, pe
l\ng= preocup=ri \n domeniul alchimiei,
„fac“ cu adev= rat [tiin]=: Newton,
Boyle, Kunckel (cel care a descoperit
„oficial“ fosforul), Glauber (care a
abordat studiul mineralelor)…
Despre secolul al XVIII-lea [tim c= a
fost unul al marilor revolu]ii \n [tiin]=,
iar transformarea n-a ocolit nici
alchimia. Se vorbea deja mult despre
chimie; fuseser= descoperite nume -
roase substan]e, at`t simple c`t [i
compuse, iar celebrul savant francez
Lavoisier inventariase elemen tele
chimice cunoscute p`n= \n 1789.
Concomitent, se vorbea tot mai pu]in
despre alchimie. Dintr-o [tiin]= practi -
cat= la vedere, aceasta devenise, \n
c`teva sute de ani, o „pseudo[tiin]=“
ocult=, suspect= \n ochii autorit=]ilor [i
ai mare lui public. Alchimistul nu mai
era un medic, un cunosc=tor al naturii,
un \nv=]at; de acum, figura lui ajunge
s= fie inevitabil legat= de ideea de
ocultism [i de no]iunea de societate
secret=. Paradoxal, acestei epoci \i
apar]in unele dintre cele mai cunoscute
personaje, devenite simbo luri ale unei
|ncercarea de a
ob]ine Piatra
Filosofal=
presupunea un
num=r mare
de opera]ii,
ale c=ror
am=nunte
erau, adesea,
„secrete
profesionale“
E LUMEA TA!
lumi misterioase [i chiar personaje
literare: contele de Saint-Germain
(care pretindea c= e nemuritor) sau
Joseph Balsamo, alias Cagliostro,
influent membru al unei societ=]i
secrete, ames tecat \n scandaloasa
„afacere a colierului“, care a discreditat
monarhia Fran]ei.
S-ar crede c= \n secolele XIX-XXI,
veacuri ale pozitivismului, ale
explor=rilor [i progresului, n-ar mai fi
loc pentru alchimie. Totu[i, ea a
supravie ]uit tuturor revolu]iilor. Este,
mai mult ca oric`nd, o [tiin]= ocult=
dar, din c`nd \n c`nd, ecouri ale
existen]ei ei r=zbat la suprafa]=, cu
nume ca Fulcanelli, pseudonim al unui
misterios esoterist [i alchimist francez,
autor al lucr=rii Misterul catedralelor,
Eugène Canseliet, discipol al lui
Fulcanelli, François Jollivet-Castelot,
supranumit Hiperalchimistul…
|n mitologia contemporan=, alchimia
este \n continuare legat= de societ=]ile
secrete, de doctrinele rozacruciene [i
de francmasonerie, aceasta \mpru -
mut`nd un mare num=r de simboluri
ermetice si alchimice.
Martie 2008 DESCfiPERfl 71