Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

Hippocrat [i mai ales Galen. Potrivit
acestora, s=n=tatea omului e determi -
nat= de echilibrul a patru fluide corpo -
rale: s`ngele, flegma, fierea neagr= [i
fierea galben=. Orice boal= este expre -
sia unui dezechilibru al acestora, deci
tratamentele trebuiau s= \ncerce
reechilibrarea lor. Poate concep]ia \n
sine nu era chiar lipsit= de sens, cel
pu]in \n anumite aspecte ale ei; tra ta -
mentele, \ns=, erau at`t de pu]in dife -
ren]iate, at`t de ne[tiin]ific aplica te,
de-a valma [i \n ne[tire, \nc`t adeseori
f=ceau mai mult r=u dec`t bine. Unul
dintre cele mai r=sp`ndite era „luarea
de s`nge“, pe care doctorii vremii o
aplicau, f=r= s= stea mult pe g`nduri,
suferinzilor de cele mai variate
afec]iuni, fie ele acute ori cronice.
Farmacologia tradi]ional= era [i ea
tributar= acestui mod „amestecat“ de a
g`ndi. Leacul cel mai r=sp`ndit era
teriacul (teriaca), o mixtur=
complex= (Galen utiliza un
amestec format din 64
de ingrediente)
printre care opiu,
carne de viper=,
pulbere de
ciuperci,
mirodenii, gum=
arabic=, miere…
Ini]ial preparat ca
leac contra otr=vu -
rilor [i veninurilor,
teriacul a ajuns s= fie
folosit ca panaceu – leac
universal – contra… orice, de
la pete pe piele la boli de inim=, de la
r=ni, mari sau mici, la epilepsie.
Paracelsus a comb=tut din r=sputeri
acest mod de a g`ndi. El a fost
promotorul unei concep]ii – scandalos
de revolu]ionare pentru acea vreme,
sec. al XVI-lea – care st= la baza trata -
mentelor moderne, cu medica men te
specifice fiec=rei afec]iuni. Paracelsus
sus]inea c= trata mentele neindivi dua -
lizate reprezint= o gre[eal= [i c= mult
mai valoroase sunt tratamentele oferite
de medicina popular=. La vremea
respectiv=, medicina popular=, de[i
cuprindea multe supersti]ii, utiliza, cel
pu]in, anumite coresponden]e clare
\ntre afec]iune [i leac, prescriind
remedii diferite pentru diferitele
probleme de s=n=tate. Paracelsus
sus]inea c= la fel ar trebui s= procedeze
[i medicii cu diplom=: s= ]in= cont de
experien]= [i s= utilizeze leacurile \n
func]ie de eficien]a lor.
Via]a lui Paracelus a fost cea a unui
c=rturar ne\n]eles, r=t=citor prin lume,
\n c=utarea unei recunoa[teri care nu a
venit dec`t dup= moartea lui. Numit
profesor la Universi tatea din Basel, \n
scurt timp [i-a pus \n cap tot corpul
profesoral, alc=tuit din distin[i savan]i
conservatori, adep]i ai tradi]iei
galenice. Silit s= plece, a pornit s=
cutreiere Europa, ca un soi de medic
ambulant, izbutind nenum= rate vinde -
c=ri socotite miracu loase, adun`nd
cuno[tin]e medicale de la vraci [i
doftoroaie, de la c=lug=ri [i
alchimi[ti – p=str=tori
ai unei cunoa[ teri
mult mai vechi,
diferit= de cea
a doctorilor
savan]i cu
robe lungi.
Medicina
paracelsian=
era una cu
caracter
empi ric, av`nd,
totu[i, un suport
teoretic: ideea c= tot
ceea ce se petrece \n
trup ]ine de chimie, chiar dac=
Paracelsus vedea aceste procese ca pe
ni[te transform=ri alchimice. De fapt,
minus tenta alchimist=, teoria lui nu era
departe de viziunea biochimiei moder -
ne. Ideea fundamental= era c= medicul
ar trebui s= \n]eleag= chimia corpului [i
s= utilizeze aceast= \n]ele gere pentru a
imagina [i prepara leacul potrivit fiec= -
rei afec]iuni \n parte. Idee modern=, \n
fond: medicamentul adaptat bolii.
|n afar= de asta, el accentua
importan]a doz=rii corecte a leacului.
Anumite substan]e care se dovedeau
UN VIS |MPLINIT(?!)
E LUMEA TA!
Respira]ia era,
\n viziunea lui
Paracelsus, un
proces analog
disti l= rii \n
alam bic: un
„alchimist
interior“
separa [i puri -
fi ca substan ]e -
le care p=trun -
deau \n corp,
contro l`nd pro -
ce sele vita le
C`nd Lavoisier a afirmat c= elementele chimice nu pot fi
descompuse, s-a referit la o descompunere a acestora prin
procedee chimice. Nu avea de unde s= [tie c=, un veac [i
jum=tate mai t`rziu, \n secolul XX, fizica nuclear= va \mplini
visul vechi de secole al alchimi[tilor: transformarea plumbului
\n aur. De altfel, transmutarea, sub forma dezintegr=rii
radioactive, este [i un fenomen natural: izotopi instabili ai unor
elemente radioactive se dezintegreaz= treptat, \ntr-o lung=
perioad= de timp, pierz`nd energie [i/sau particule subatomice
[i transform`ndu-se astfel \n alte elemente chimice, mai stabile.
Fenomenul a fost observat pentru prima dat= \n 1901: toriul
radioactiv s-a transformat, prin acest proces, \n radiu.
Savan]ii au reu[it \ns= s= realizeze [i transmutarea artificial=,
inten]ionat=, a metalelor, \n reactoare nucleare, capabile s=
genereze energii suficient de mari \nc`t s= produc= schimb=ri \n
structura nuclear= a elementelor. Au fost realizate numeroase
experimente de transfor mare a unor metale \n altele, inclusiv a
plumbu lui \n aur. |ncerc=rile au fost realizate cu canti t=]i
extrem de mici de metal, iar costul unei ase me nea opera]ii a
dep=[it cu mult valoarea aurului ob]inut. Culmea ironiei, mai
u[oar= s-a dovedit opera]ia de transformare a aurului \n plumb!
Evident, alchimi[tii n-ar fi fost deloc mul]umi]i de rezultat.
Martie 2008 DESCfiPERfl 73