Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Guliver, Red Dot, Northfoto, Photos
D-files » {TIIN}+
utile \n cantit=]i mici puteau produce o
intoxica]ie fatal= dac= erau ingerate \n
doze mari. De la el ne-a r=mas celebra
expresie: „Toate lucrurile sunt otr=vuri,
nimic nu este lipsit de otrav=; numai
doza face ca un lucru s= fie neotr=vi -
tor.“ Vorbea, cu alte cuvinte, despre
supradozarea medicamentelor, proble -
m= des \nt`lnit= [i \n zilele noastre.
Doctorul incomod a murit la
Salzburg, \n 1541, sec=tuit [i uzat de o
via]= de r=t=cire [i de necazurile \ndu -
ra te. P`n= la acea dat=, nici o oper= de
mare importan]= nu-i fusese tip=rit=.
Abia dup= moarte a fost descoperit
[i pre]uit a[a cum merita. Cei care \i
\mp=rt=[eau ideile, medici [i filosofi,
s-au \ngrijit, \ncep`nd din 1560, de
publicarea operelor sale. Paracelsus a
dob`ndit postum o celebritate pe care
\n via]= nu reu[ise s= o c`[tige.
Exponent al \ndr=zne]elor vremuri ale
Rena[terii, \n care artele [i literatura
s-au \nnoit din temelii, iar reforma
protestant= a deschis drum unei noi
religii, Paracelsus a fost un apostol al
schimb=rii \n medicin=.
Isaac Newton [i-a dezvoltat g`ndirea [tiin]ific=
sprijinindu-se pe un studiu complex [i aprofundat
al materiei, inclusiv prin experimente alchimice,
spre marea indignare a unora dintre biografii s=i
74 DESCfiPERfl Martie 2008
Fizicianul alchimist
A fost unul dintre p=rin]ii [tiin]ei
moderne. A adus contribu]ii de o
valoare extraordinar= la studiul mecani -
cii, al gravita]iei, \n domeniul opticii, \n
elaborarea calculului infinitezimal. {i a
fost [i un pasionat alchimist: timp de
treizeci de ani, s-a str=duit s= transfor -
me metalele comune \n aur. Doamnelor
[i domnilor, Sir Isaac Newton!
Edificator pentru modul \n care era
privit= alchimia \n secolul al XIX-lea
(pseudo[tiin]= dubioas=, [arlatanie etc.)
este faptul c= primul biograf care a
reu[it s= vad= scrierile alchimice ale al
lui Newton a fost oripilat. {i-a exprimat
\n scris oroarea \n fa]a faptului c= „un
spirit at`t de m=re] s-a putut \njosi
\ntr-at`t“: marele savant, un simbol al
geniului [tiin]ific, una dintre cele mai
str=lucitoare lumini ale acestei Epoci a
Luminilor, era, a[adar, un r=t=cit al
cunoa[terii, un fel de mag cu preocu -
p=ri bizare [i suspecte?
Ei, hai s= n-o lu=m chiar a[a. |n
ultimele decenii, de c`nd rolul jucat de
alchimie \n istoria dezvolt=rii [tiin]elor
moderne a fost reevaluat, \ntre imagi -
nea lui Newton-savantul [i cea a lui
Newton-alchimistul nu se mai deschide
o pr=pastie.
Cercet=ri recente au ar=tat c= alchi -
mia veacurilor al XVII-lea [i al XVIII-lea
nu le p=rea chiar at`t de bizar=
savan]ilor vremii. De[i chimia [i fizica
porniser= pe drumurile ce duceau la
g`ndirea modern=, pe lume erau \nc=
multe lucruri misterioase, iar grani]ele
nu fuseser= clar trasate. Alchimia era o
cale de „a face [tiin]=“ la fel de bun= ca
oricare alta, chiar dac= un pic mai
ascuns= de ochii mul]imii. Era o
preocu pare destul de obi[nuit= printre
intelectualii vremii, nu doar Newton, ci
[i Robert Boyle (chimist [i fizician
renumit pentru cercet=rile sale asupra
propriet=]ilor gazelor), Gottfried Leibniz
(celebru filosof [i matematician), John
Locke (faimos filosof englez). Cum
vede]i, e vorba despre oameni serio[i,
savan]i renumi]i, a c=ror contribu]ie la
progres nu poate fi pus= la \ndoial= [i
care exploraser= lumea, aspir`nd la
sporirea cunoa[terii, inclusiv printr-o