Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

foto: Photoland/Corbis Outline - Jill Greenberg/ilustra]ii: Andrei Michailov
special-D » INTERNET
WIKIMEDIA, NOUL IMPERIU AL CUNOA{TERII?
»
Din 2003, Wikimedia are obiectivul de a „\ncuraja oamenii s=
colecteze [i s= dezvolte con]inut informa]ional cu licen]=
liber= pentru domeniul public [i de a-l face pe acesta accesibil
maselor largi.“ |ntre cele 400 de servere Wikipedia prezente \n
toat= lumea, doar unul din 15 con]ine materialele respective.
Celelalte servesc depozit=rii unor copii permanente [i permit
accesarea mai rapid= a informa]iilor. Evident, este mult mai u[or
s= g=se[ti ceva ce se afl= \n 100 de locuri distincte, iar nu \ntr-unul
singur. Aceasta este de fapt strategia pe care o adopt= [i Google
pentru motorul s=u de c=utare.
FUNDA}IA
WIKIMEDIA
78 DESCfiPERfl Martie 2008
WIKIVERSITY
O platform= de comunicare
care are la baz= cursuri
universitare.
WIKIMEDIA COMMONS
Baz= de date multimedia.
Aici g=se[ti o mul]ime de
fotografii interesante.
„Imagina]i-v=
o lume |n care
fiecare om de
pe P=m`nt va
avea acces gra -
tuit la toate
cuno[ tin ]ele
uma nit= ]ii.“
Acesta este
motto-ul
activit=]ii lui
Jimmy Wales,
fondatorul
Wikipedia
Wikipedia nu este singura enciclopedie online.
|n 2006, au ap=rut Scholarpedia [i Citizendium. Prima func]ioneaz=
ca o publica]ie [tiin]ific=. Autorii articolelor sunt cer ce t=tori, iar
acestea sunt validate de c=tre un comitet. Cea de-a doua are
con]inut generalizat, dar [i articolele de acolo sunt vali date de o
comisie. Alte enciclopedii devenite [i ele celebre, dar care nu
fun]ioneaz= prin colaborare colectiv= pe baz= de volunta riat, sunt
Britannica, Universalis, MSN Encarta [i Agora. Cea mai important=
realizare a Funda]iei Wikimedia este bine\n]e les Wikipedia, dar
mai exist= multe altele pe care ]i le prezint pe scurt mai jos.
WIKIMANIA
Site-ul de prezentare a
conferin]elor anuale
Wikimedia
Fondatorii au \ncer cat s= rezolve
problema prin dou= proceduri foarte
importante. Pe de-o parte, se cere ca
fiecare articol s= fie bogat \n referin]e,
care, a priori, sunt considerate fiabile.
Apoi, materialele sunt dublate de o
rubric= de discu]ii asupra subiectelor
pe care le trateaz=. |n cazul \n care
cineva contest= veridi citatea artico -
lului, este obligat s= aduc= argumente
cu care s=-[i sprijine ideea. Dac= doi
sau mai mul]i colabo ratori nu ajung la
vreo concluzie, intr= \n scen= un
„arbitru“ care trebuie s= aib= mini -
mum 20 de contribu]ii valide la
enciclopedie [i care la nevoie tran[ea -
z= problema \ntr-un anumit fel. Ca s=
v=d cum func]ioneaz= sistemul, am
f=cut o modificare mic=, dar grosolan=
la un material [tiin]ific. A doua zi,
opera]ia mea disp=ruse ca prin minu -
ne. Mai mult, am fost avertizat politi -
cos s= nu mai public asemenea infor -
ma]ii eronate. Printre r`nduri am citit
c=, \n caz contrar, nu voi mai avea
cont la Wikipedia. M-am g`ndit
WIKISOURCE
Bibliotec= de documente
extrem de utile pentru o
minim= baz= de cercetare