Revista Descopera - Index

Revista Descopera - REVISTA DESCOPERA MARTIE 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

Technology. Timp de jum=tate de
secol, kerosenul Jet A a reprezentat
combustibilul preferat pentru alimen -
tarea tuturor avioanelor comer ciale;
printre numeroasele sale virtu]i,
Hilman citeaz= siguran]a \n exploa -
tare (dac= exist= o scurgere, Jet A nu
va lua foc) [i punctul de \nghe] foarte
sc=zut – fapt extrem de impor tant
atunci c`nd zbori la alti tudini unde
temperaturile pot cobor\ sub minus 40
de grade Celsius. Asta f=r= a mai pune
la socoteal= faptul c= acest „elixir“ se
m`ndre[te [i cu o densitate energetic=
mai mare dec`t a oric=rui alt carbu -
rant. Iar un combustibil cu densitate
energetic= mare \nseamn= un avion
mai u[or, care poate zbura pe distan]e
lungi cu mai pu]in carburant, fapt ce
gene reaz= o economie de bani. |n
plus, Jet A nu necesit= mult spa]iu de
stocare [i poate fi depozitat \n aripi,
nu \n fuselaj, l=s`nd mai mult loc
pentru clien]i [i cargou.
Dar nu densitatea energetic= este
problema biogazului, comparabil
Potrivit unor
estim=ri, polu -
area produs=
de fiecare
avion \n parte
este egal= cu
cea generat=
de 500 de
automobile
f=r= catali za tor
din acest punct de vedere
(energie/unitatea de volum) cu Jet A.
(Etanolul, alt pretendent la pozi]ia
]i]eiului, a c=zut la acest test: este
nevoie de o dat= [i jum=tate mai mult
etanol pentru a livra o cantitate de
energie similar= celei produse de Jet
A). Biogazul are \ns= alte „vicii“,
printre care faptul c= \nghea]= la o
tempera tur= apropiat= de tempera -
tura apei. |n ultim= instan]=, Virgin [i
Boeing sper= s= repare acest neajuns
ames te c`nd biogazul cu Jet A;
combusti bilul rezultat nu ar fi chiar
at`t de „verde“ ca biogazul pur, dar,
cel pu]in, motoa rele aeronavei nu [i-ar
da ob[tescul sf`r[it la 13.000 de metri
altitudine.
Cu viteza sunetului
Traficul aerian modern este o minu -
ne, dar [i o surs= de nesf`r[ite belele.
Unii cred c=, \n urm=torii 25 de
ani, toate problemele ar putea disp= -
rea dac= proiectul primului avion
superso nic pe hidrogen ar primi
Dreamliner se las= a[teptat
E LUMEA TA!
Din cauza unor probleme de produc]ie, livr=rile modelului Dreamliner 787
nu vor \ncepe mai devreme de 2009, de[i termenul anun]at ini]ial de Boeing
era sf`r[itul lui 2008. |n plus, compania a am`nat [i prima testare a avionului,
de la sf`r[itul primului trimestru al acestui an la finele trimestrului al doilea.
INTERIOR: gra]ie structurii realizate din materiale compozite, presiunea \n cabin=
este apropiat= de cea de la sol, iar umiditatea e sporit= pentru un plus de confort.
Raza: 15.200 km
Viteza de croazier=:
902 km/h
Lungimea: 56.72 m
Anvergura: 60 m
STRUCTURA:
L=]imea cabinei:
50% materiale
5.72 m
compozite, mai u[oare
[i mai rezistente dec`t aluminiul.
Geamuri foarte
mari (48 cm)
MOTOARE:
tip GEnx de la General Electric
sau Trent 1000 de la Rolls-Royce
Carbon laminat
Carbon sandwich
Alte materiale compozite
Aluminiu
Titaniu
Lonjeroane integrale pentru rezisten]=
Fuselaj din fibr= de carbon dintr-o
Paletele elicei
bucat= – cea mai mare structur= presurizat=
sunt confec]ionate integral
din compozite realizat= vreodat=. |nlocuie[te
din materiale compozite.
1.200 de pl=ci de aluminiu [i 40.000 de nituri. Sursa: Boeing
© GRAPHIC NEWS
OK-ul politic. Subven]ionat par]ial
printr-un program al UE, Long
Term Advanced Propulsion
Conception and Technologies Project
(Lapcat), acest avion se nu me[te A2 [i
este un gigant al ceruri lor, m=sur`nd
132 m lungime, dar fiind mai u[or
dec`t un Boeing 747. Proiectat= de
compania brita nic= Reaction
Engines, cu o capa cita te de 300 de
pasageri, aeronava ar ajunge de la
Bruxelles la Sydney \n mai pu]in de
patru ore, la o vitez= de croazier= de
Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului)
f=r= s= lase vreo urm= de CO 2.
A2 func]ioneaz= cu hidrogen
lichid, iar acesta produ ce vapori de
ap= [i o cantitate mic= de protoxid
de azot ca emisii (gaze de evacuare).
Pentru a fi \ns= cu ade v= rat „verde“,
aeronava ar trebui s= utilizeze
hidrogenul generat \n ca drul unui
proces neutru la emisii de carbon
(carbon-neutral), precum electroliza
cu propulsie nuclear= sau solar=.
DE CECILIA STROE
Martie 2008 DESCfiPERfl 85